"Viata, oricum ar fi traita, nu este decat un crampei de lumina.Pentru fiecare om atat e viata:un crampei de lumina. Inaintea acestui crampei de lumina: oceane de intuneric. Dupa ce se va ispravi acest crampei de lumina: oceane de intuneric, oceane de intuneric si nimic altceva."

ea poarta o rochie alba cu volan turcoaz. el un sacou negru si camasa cu maneca scurta.amandoi au parul fin si blond..
zambesc doar pe jumatate..si se gandesc la acelasi lucru[de s-ar termina odata cu poza asta, altfel o sa clipesc..]
intotdeauna am asociat aceste doua fotografii..[privind la una din ele imi venea in minte si cealalta]. copiii de aici nu au mai mult de 12 ani impreuna si simt la fel..
in fiecare seara ea adoarme langa el in timpul povestilor rusesti..

cand ma gandesc la tine..

apa minerala poate rareori sa iti starneasca toate simturile...
in noaptea asta a reusit. amestecata cu o companie mai mult decat placuta, cu excese fel de fel, cu gargarite care zboara iarna, cu pisici amorezate de haine de blana si cu amintiri din vremea cand nu stiam sa fim altfel decat nebuni..
e de-a dreptul minunat sa vad ca inca nu am uitat sa facem decat ceea ce simtim si nimic mai mult.

cu tine

o melodie care creeaza o imagine vizuala absolut minunata...
un winamp, un buton de repeat, o lumina difuza, primavara de afara, un ceai aburind si un examen cu miros de magnolie....[while(forever)]

conturul seamana...cu altceva din alt timp...

[cea mai draguta chestie pe care am aflat-o astazi este ca unele locuri se lasa luminate doar cu un zambet cald..]
melodiile semnate vama veche te fac intotdeauna sa te simti mai liber..

imi place sa privesc oamenii ale caror ganduri se limpezesc odata ce trag dintr-o tigara...
incep sa admir din ce in ce mai mult oamenii calmi si oamenii care devin minunati numai prin simplitatea lor..
oamenii care nu stiu sa se minta pe ei insisi..
oamenii care intra in provocarile vietii avand de partea lor visele proprii si visele celor pe care ii iubesc..
oamenii care se iubesc sincer, care se gusta fara ganduri, care merg tinandu-se de mana si isi dau mesaje de noapte buna..
oamenii care au cunoscut toate tipurile de iubiri si o traiesc pe cea pe masura sufletului lor..

incep prin a-mi aprinde o tigara.
sau as putea trimite un mesaj de noapte buna..


[ Sa nu intrerupi niciodata o femeie...[nici macar atunci cand vorbeste...]]

cu gandul spre tine..

aceasta postare nu exista!!
apare doar pentru mine si simt ca link-ul de mai sus se potriveste jurnalului meu mut de aici...si zilei de aproape 24 ianuarie.
[iarna, visez atat de mult incat tind sa cred ca in putinul timp pe care il dorm, sunt acolo, in alta parte...cu oamenii, cu imbratisarile si cu mirosurile de deasupra cerului.]

nu mai simteam nimic intrucat nu m-am temut sa imi calc pe suflet.iar sufletul n-a indraznit nici macar sa doara.
viata e doar o ocazie, de care trebuie sa profit.

era iarna si mirosul coloniei tale ne incalzea pe noi toti.noi toti care eram numai noi doi...:)

fustele crapate in spate vor fi intotdeauna prea indecente pentru facultatea de electronica.
ne-a sunat si cel de-al noualea ceas! iata-ne in cea de-a noua sesiune.ultima de altfel.
ma asteptam ca odata ajunsa aici sa simt altceva decat nimic. aspectul asta imi retine destul de mult gandurile si poate de aceea tind sa cred ca e o stare de mijloc. o stare in care mie nu imi pare nici bine nici rau.
sunt doar melancolica cand rezum totul la un interval inchis in care la un capat sunt eu pe tocuri si o fusta rosie in fata la vodafone, grabindu-ma la primul seminar de analiza , iar la celalalt capat sunt tot eu cu fularul la nas si cu blugii profului de vineri pana deasupra gleznei.

sesiunea 9 e singura la 813, asculta nirvana, are vise de iarna si mananca portocale.

P.S.[pentru cunoscatori]
I'm on a plain, mmmm
I can't complain, mmmm...

" 30.12.2008

motto : anul asta ca niciodata am decis sa trimit unor oameni pe care ii iubesc un mail cu titlul te iubesc prin care sa-mi exprim propriile sentimentele de iubire.

draga mea,

noi vorbim intotdeauna atat de des incat daca ne mai scriem si mailuri ai zice ca exageram. poate. poate nu.

mi se pare ca prietenia noastra a prins forma asa frumos. de la cojocelul tau verde si la "mai ia cipsuri", pana la urechea cusuta, la grasii tai, la cerceii tai cu pietre de chihlimbar si valurile mele.

acesta este un mail scurt. dupa calculele tale in 2 ianuarie implinim un an. ei bine, dupa sentimentele mele am considerat de buna cuviinta sa-ti spun ca te iubesc si ca mi-e dor de tine.

sa sper ca anul care vine sa te prinda razand si sa fii imbracata frumos. cu una din rochiile tale verzi sau mov, cu bratarile toate la mana stanga si cu glosul pe buze. stiu ca partial vei fi alaturi de cei pe care ii iubesti.

stiu cum a fost anul care a trecut pentru tine, nu stiu cum l-ai perceput tu. daca a fost un an greu, iacata ca a trecut si un an nou incepe. si inceputurile sunt intotdeauna bune, nesigure poate, dar toate bune.

daca ai vise neconcretizate pana acum, ai toata increderea ca ele vor deveni realitate. important este sa nu contenesti sa speri si sa crezi. in tine. in visele tale si in cei de langa tine. pentru ca asa, crezi inevitabil si in dumnezeu.

stiu ca unele pierderi sunt interminabile in interior si insurmontabile. dar tu esti azi frumoasa. esti cea mai frumoasa si cea mai elena. iar pierderile si frumuseatea ta sunt prietene si de aceasta data.

nu ti-am vorbit in mod concret despre nimic. pentru ca analiza timpului care trece o face fiecare in mod particular, eu ti-am spus doar ce am vrut eu.

la multi ani! "

un mail care si-a gasit locul in sufletul meu inca de la primul rand.
un mail citit pe vremea cand mi se terminasera toate lacrimile...

[daca anul viitor nu o sa am ceva la fel de frumos, cu siguranta il voi citi tot pe acesta]